Ioan 8
.........
3. Atunci cărturarii şi fariseii I-au adus o femeie prinsă în preacurvie. Au pus-o în mijlocul norodului
4. şi au zis lui Isus: "Învăţătorule, femeia aceasta a fost prinsă chiar când săvârşea preacurvia.
5. Moise, în Lege, ne-a poruncit să ucidem cu pietre pe astfel de femei: Tu, dar, ce zici?"
6. Spuneau lucrul acesta ca să-L ispitească şi să-L poată învinui. Dar Isus S-a plecat în jos şi scria cu degetul pe pământ.
7. Fiindcă ei nu încetau să-L întrebe, El S-a
ridicat în sus şi le-a zis: "Cine dintre voi este fără păcat să arunce
cel dintâi cu piatra în ea."
8. Apoi S-a plecat iarăşi şi scria cu degetul pe pământ.
9. Când au auzit ei cuvintele acestea, s-au simţit
mustraţi de cugetul lor şi au ieşit afară, unul câte unul, începând de
la cei mai bătrâni, până la cei din urmă. Şi Isus a rămas singur cu
femeia, care stătea în mijloc.
10. Atunci S-a ridicat în sus; şi, când n-a mai
văzut pe nimeni decât pe femeie, Isus i-a zis: "Femeie, unde sunt
pârâşii tăi? Nimeni nu te-a osândit?"
11. "Nimeni, Doamne", I-a răspuns ea. Şi Isus i-a zis: "Nici Eu nu te osândesc. Du-te, şi să nu mai păcătuieşti."
Contextul:
Legea lui Moise prevedea pedeapsa cu moartea pentru adulter, atunci când era implicată o femeie căsătorită, dar nu specifica modul în care să fie omorâtă. Legea prevedea omorârea cu pietre doar atunci când era vorba despre o femeie logodită.
Mulţi se gândeau că lui Isus Îi va fi milă de femeie, pentru că ştiau dispoziţia Sa de a ierta. Dacă ar fi dat dovadă de indulgenţă, L-ar fi putut acuza de nesocotirea legii. Dacă avea sa fie de acord cu condamnarea la moarte a vinovatei, El ar fi uzurpat prerogativa exclusivă a Romei de a rosti o sentinţă de moarte. Aşa cum se întâmpla cu majoritatea comploturilor, nici acesta nu-I lăsa lui Isus vreo alternativă.
Ce sofisme a folosit Isus ca să scape din capcană?
Vezi aici răspunsul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu